HARFE DE NEUITAT: Ţăranii vrânceni înjură de 100 de ori pe zi

1
3609

REMEMBER. Pentru a nu lăsa uitarea să se aştearnă peste harfele de altădată, Harfa.ro răsfoişete, din când în când, arhivele ziarelor româneşti şi vă prezintă cele mai interesante ştiri din istoria noastră recentă

Evenimentul zilei, 5 octombrie 2002

Un profesor pensionar dintr-o comună vrânceană a avut curiozitatea să numere cuvintele de bază pe care le folosesc consătenii săi. Ionică Sava, din Cîndeşti, a făcut un inventar al cuvintelor folosite în mod uzual de ţărani şi a constatat că oamenii din mediul rural au un vocabular extrem de redus. Numărătoarea a scos la iveală că din aceste cuvinte, multe sunt vorbe grele de ocară și înjurături pe care nu le-a putut consemna în cercetările sale. „Înjurăturile domină, practic, viaţa la ţară“, este concluzia profesorului. Cel mai urât vorbesc femeile când bârfesc, beţivii când se ceartă, bărbaţii când își bat nevestele, dar şi cei din noua generaţie. Localnicii pe care i-a urmărit profesorul pălăvrăgesc mult, dar folosesc cuvinte puține, doar 1,5 la sută din cuvintele limbii române.

„Dă mâncare la porci“

Potrivit primelor rezultate ale studiului, majoritatea ţăranilor de pe valea Rămnei, aproximativ 80 la sută, folosesc în graiul curent maximum 1.000 de cuvinte. „Un ţăran de pe la noi foloseşte cam 800 de cuvinte principale. Practic, la un asemenea vocabular nici nu se poate spune că vorbeşte, limbajul lor fiind extrem de sărac. Am avut un vecin pe care l-am urmărit îndeaproape şi care avea un vocabular de numai 400 de cuvinte uzuale, din care aproape 80 la sută erau înjurături“. Profesorul spune că cei mai mulţi ţărani folosesc propoziţii simple, de genul, „hai să facem vinul“, „dă mâncare la porci“ sau „hai la prăşit“. „Am rămas surprins să constat că, în vorbirea curentă, aproximativ 40 la sută din cuvinte sunt folosite pentru înjurături, sudalme şi cuvinte de ocară. Un ţăran înjură cam de 100 de ori pe zi. Înjură calul, înjură găina, căruţa, nevasta, popa“, spune profesorul. Ionică Sava a  ascultat înjurăturile pe care le folosesc bărbaţii când îşi bat nevestele, dar a avut ocazia să audă şi bârfa dintre femeile slobode la gură. Cel mai mult l-au dezamăgit conversaţiile dintre tineri. 

Profesorul pune sărăcia de cuvinte pe seama evz-5-oct-2002anilor grei pe care i-au trăit ţăranii, dar şi a ignoranţei, întrucât în mediul rural „se citeşte foarte puţin, iar la televizor se uită numai la emisiunile care scot în faţă instinctele“. „La gramatică şi calcule e nenorocire! Cei mai mulţi dintre consătenii mei s-au oprit la calcule de clasa a III-a primară, iar împărţirea nu o mai știu decât trei la sută din adulţi. Limbajul este instrumentul gândirii. Cu cât avem mai puţine cuvinte, cu atât gândim mai prost“, spune profesorul.

El afirmă că a făcut această cercetare din curiozitate. „Sunt şi ţărani cu bun simţ, extrem de inteligenţi şi ageri la minte, dar şi foarte mulţi care au uitat limba română şi n-au citit niciodată o carte. În loc să citească o carte, cei mai mulţi oameni de la ţară preferă să-şi piardă timpul la unele emisiuni TV care le influenţează negativ vocabularul şi comportamentul“, este de părere profesorul.

Discuţiile cu ţăranii, înregistrate pe reportofon

Profesorul Ionică Sava spune că îi place să asculte cum vorbesc oamenii. Deşi nu a vrut să ne deconspire toate metodele de lucru, declară că a folosit pentru cercetarea sa atât discuţiile faţă în faţă cu oamenii, cât şi metoda observaţiei. Pe cei mai receptivi i-a intervievat direct pentru a le surprinde limbajul folosit. A fost la cârciumă, a fost la muncă pe câmp cu oamenii ori şi-a provocat vecinii la discuţii culturale.

De multe ori s-a folosit de reportofon pentru a înregistra sporovăielile. Şi-a notat toate cuvintele, după care a făcut calculul. Deşi nu au fost utilizate reguli ştiinţifice, profesorii cu care am stat de vorbă spun că rezultatele cercetărilor pot fi o bază pentru studii mai amănunţite despre limbajul folosit în mediul rural. Profesorul de limba şi literatura română Carmina Corbeanu, care predă la un liceu din Focşani, consideră că cercetările profesorului de la Cîndeşti reflectă realitatea fără să pară exagerate. „Deşi de o degradare a limbajului se poate vorbi mai curând în mediul urban, în special la tineri, observaţiile profesorului sunt pertinente şi au o anumită fineţe“.

Autor: SILVIA VRÎNCEANU

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ